Cununa Dreptății (1)

Poveste:

Termenul de „dreptate” ne duce cu gândul spre ceva ce este stabilit de un legiuitor, de cineva ce deține puterea de a împlini sau stabili un lucru drept, însă dreptatea este ceva mult mai pătrunzător; ea nu poate fi limitată de mintea umană sau de simțire, ci aparține divinului, care deține dreptatea supremă.

De cele mai multe ori, omul, ca ființă divină, înțelege că dreptatea este legată de virtuți, de credință și de dorință.

Cununa Dreptății cuprinde toate acele părticele care, împreună, ridică adevărul și faptele la nivel de dreptate înțeleasă din punct de vedere spiritual, și nu doar la nivelul mental sau conform propriei judecăți.

Omul are tendința să își susțină dreptatea sa, fără a ține cont de părerea sau dreptatea celuilalt, ceea ce duce la o dreptate trunchiată și deformată.

Simbolul deschide portița prin care omul devine receptiv la toate elementele ce țin de dreptatea divină, de ascultare și conectare.